POESIE
TONINO MERLETTI
» GRILLE DI LA SERE
Bella quatrà dall’ucchie di magale.
sapìsseme tu a ddice picchè saje
la luna ‘n cjle nda la sera cale?
Sta sirinate, che nin finò maje,
li grille di la sere a piena gole
cantò a la lune ‘n mezze a la strippaje.
Li grille statò sveje la nuttate
e arracanozze tutte li viuline,
e quande sciò lu sole la matine
la guazze luccicheje llà lu prate.
da “Allegrine, Ed. Solfanelli, Chieti, 1986”
torna sopra
» JERVE DI NINTE
Nu puhete che piagne? E chi le sente,
si pi na jerve che nin sa di ninte
ci sprece l’alme di lu sintimente,
come nin fice mà pi li parinte !
J’sacce che lla jerve sa di mente,
j’sacce che llà dentre tu ci sinte
lu’ddore che vulozze nghi lu vente
dill’inne appassiunate e cchiù lucinte.
E nzi pô dà ch’angore na crapette
stucche il file a jerve marzarole,
mentre cammine p’arrivà su ‘n cime?
Si sa, jerve di poche, ciuffe e cime
crisciute pi scummesse ‘n basse a sole,
jerve di ninte, pi crapette.
da “Vittoriano Esposito, Panorama della poesia dialettale abruzzese, ED. Dell’Urbe, Roma, 1989”
torna sopra
» TRAMONTO SUL GRAN SASSO
Dolce malinconica crepuscolare!
Indugi sulla Bella Addormentata
col tuo velo di rosa e … la penombra,
che dalle falde incede, par che esalti
l’ultima chiarità canicolare.
In un’amaca d’oro, ecco s’adagia
il sole! Arriverà per il guerriero
il momento dolcissimo che accoglie
le stanche membra in coltre di bambagia.
da “Diario di un …perdente, Ed. Solfanelli, Chieti, 1985”
torna sopra
RENATO DE STEPHANIS
» TEMPO INVERNALE
Sotto un cielo sereno
che ricorda l’estate,
mentre il mare
canta
l’eterna ninna nanna,
dormi o torre antica,
come gli scogli neri
che affiorano appena
e i pini intorno
cui l’aria pungente smuove
i piccoli rami ducati dal sole.
Sono chiuse le tue finestre,
e gli uccelli.
Supera vengono a farti compagnia,
non osiamo turbare
il tuo sonno invernale
stano… e volano via!
Anche tu ….
vivi nel ricordo,
e più il tempo passa,
più i ammali di malinconia!
da “Pensieri e Ricordi, Ed. Carello, Catanzaro, 1990”
torna sopra
» LU PAHÉSE ME
S’arpenze a lu pahése addò so nate
nghi lli casette stritte e puvirille,
lli ruve a scale e ttutte mbo allisciate (1)
nghi lli bbalcune fatte a finestrelle,
oh, quanta ggende pi li scalinate
nghi la chinocchie arvete a la spirelle (2)
mi pare d’arriucà a mmazzuccate (3)
a mmànnele, a bbittune e a nnascunnelle.(4)
Mi pare d’arsindì vuce care
Di li cumbigna mi’ di ggiuvinezze,
di mamma me lu cande a lu tilare, (5)
llu monne bbelle fatte di carezze.
Ma mo, si lu pahése è ssimbre hèsse,
pi mme, nn’è cchiù nd’allore, nné li stesse!
(1) Quei vicoli con le scalette rese lisce dall’uso.
(2) Al tramonto.
(3) Gioco che si fa colpendo col nodo del fazzoletto sulla mano.
(4) A nascondino.
(5) Telaio, nn’è cchiù nd’allore, nné li stesse!
da "Lu Cruvelle, Ed. A. Carello, Catanzaro, 1986"
torna sopra
» LU SOLE
Cande fistose
Lu cillette su li tette’,
mindre nu silenzie
quasce divine,
ammannde ancore lu pahése
mmezze a li pine.
Poche li runnilelle
pi lu cile argindate,
coma pure…
li finestre spalancate.
Lu sole, indande,
appiane, appiane,
arvivisce la jerve, li fòje, li fiure,
fa ‘rnasce li culure
e zitte zitte,
sinza fa rimore,
asvéje li famìje:
- Fore, fore…
lu tembe
è cchiù priziose dill’ore!
da "Lu Cruvelle, Ed. A. Carello, Catanzaro, 1986"
torna sopra
» PARE MO
Lu cile…
è nnire nda la pece;
li vitrie…
nnin fa haddre a ttritticà, (1)
e llà ffore lu vende
arbule (2)
nda stesse ‘nganite nghi la ggende!
Pare mo, eppure…
Mo savame piccirille, (3)
sotte a la ciumminire mezze ‘mbahurite
zitte zitte a ssindì
lu vende di la neve
chi jeje currijènne! (4)
Papà, fumènne la pippe,
nda a mamme chi facèje la cazzette,
vicine a lu vrascire,
e hugni ttande, ritènne,
ardéje n’artizzite a la cinisce. (5)
Ma mo?…
Nisciune di li ddu s’ascalle cchiù;
lu foche nn’à cchiù calore
e lu vende pi hìsse…
manghe arbule cchiù ! (6)
(1) Tintinnano sempre.
(2) Urla.
(3) Eravamo piccoli.
(4) Correndo.
(5) Raccoglieva con la paletta la cenere ardente sistemandola bene.
(6) Nemmeno fa loro sentire più… la sua voce minacciosa.
da "Lu Cruvelle, Ed. A. Carello, Catanzaro, 1986"
torna sopra
» LA SCOLE
La scol'è nu cuncerte nda la bbande
cumboste di nu sacche di bbardisce;
ci sta ci azzuffe assàje (1) e ci non tande,
ma l'arte di lu mastre ci arfiurisce.
In pìcquele hé nda la società,
ma mbo diverse: loche (2) tutte quande
so amice e s'ajùte pi 'mbarà,
te' l'ucchie chi surrite e ci si cande.
Si ttutte 'pù nnin zone a na manire
picché di cocce (3) so diverse assaje,
n' ti dâ prihuccupa e vùje dire
ca serve lu 'ngignire e l'urpiràje.
Pi mme li bbardascille à da 'mbarà
la voce di lu core: la bbundà!
(1) Chi apprende molto
(2) Lì
(3) Perché di testa
da "Lu Cruvelle, Ed. A. Carello, Catanzaro, 1986"
torna sopra
» LU TRENINE
A Pinete t'à 'scite nu trenine
ma bbelle assì chi pare di li fate;
nnin va su li rutàje e ti cammine
sole di sere e quand'arvé li state.
Ci sta li spurtillucce a frange d'ore,
li finistrelle e li lucette ggialle;
la scamunàje (1) 'pù ci fa l'amore
e nin zi stracche a jì ammonde e 'bballe.
Simbre allustrite, ma hùè piccirelle
ch'appresse porte sole tre vacune;
pi ffa scanzà la ggende... scambanelle;
e li bbjìtte... cende lire l'une.
E qunad'arrive vresse la stazzione,
lli povre mamme, 'scite a dda ddu passe,
nn'arpose cchiù, si almene pi nu ccone,
hunite nghi li fìje n' ci va spasse
picché lla pipinare (2) abbìje a piagne,
e strille e j' s'acchiappe llà li honne;
inzomme... j' t'abbìjne na lagne
da fa 'rbillà, mannagge, mezzu monne.
E mbèh!... ti miravìje?...è li bbandisce
ch'à da pinzà a cresce e a lu joche;
s'à da 'jutti (3) ... ca preste s'avvicchjisce:
la bbella citilanze dure poche! (4)
Pirò na sere... sinde chi vidive
ammezze a lla marmàje sola sole (5):
na femmine attimbate. J'auardive...
héra Marcelle... na simbaticone!
Mbéh! llà per llà... mi fice mbo d'effette,
(sippure la sapéje ritarelle)
e mi ci svindulò lu fazzulette
nghi ttande di surrise, a la Majélle.
Ma l'arrngundrive e j' dicive 'n facce:
- Auarde auà'... ti 'rfatte bbardascelle?
Oh! bbrutta sbrihugnate... i nn'i sacce...
à ti 'mmattite? Hî perse la rraggione?
E nninde dice Ggine si ti vete? -
-Marìtime?... Ma quelle hé nu sande:
nin zi 'nganisce (6), anze... à si n'arté (7):
m'accenne quande i j' passe avande,
e...: "Bbon vija-gge!" dice, hé nda mme!
Cuggine care, forse nni m'acrite:
lu spasse di bbardisce e mattità
pi mme... na miticine, m'ardà vite,
hugni pinzire, sci', mi fa passà.
M'ahàje da virgugnì e pi la ggende?
So fatte, forse, cacchi nu mumende
pi nnin pinzà, spassarme mbo nu ccone.
Pirò... n' zi po sapé... e i appirciò...
llà 'mmezze a ttutte lla bbardisciarìje (8)
nu "frichìne" mi so 'mbracciate lo'
e m'à passate la malingunìje!-
(1) I bimbi ci fanno l’amore
(2) I bambini
(3) Devono sbrigarsi, devono far presto: un soffio la vita dell’uomo
(4) Il tuo cervello è diventato completamente d’acqua
(5) Non si arrabbia
(6) Anzi ne gode
(7) Fra tutti quei bimbi ho preso in braccio uno. (“Frichine” termine ascolano)
da "Lu Cruvelle, Ed. A. Carello, Catanzaro, 1986"
torna sopra
DIALETTO
torna sopraDURANTE IL CAMMINO
» Quanne fu llà ttravè ce seme straccat'
» Terra, terra
» Pennammont', pennabball'
torna sopraESPRESSIONI IDIOMATICHE
» Mo ti ding' nu papagn'
» Na bella ramata
» Sa mmannat'
» A fiamm' e foch'
» Sa smatrat'
torna sopraGLI ANIMALI
» La hatta
» Li tur'
» L'asine
» Li cavall'
» Lu can'
» Li cunijè
» Li papere
» Li gnill'
» Li vacch'
» Li pecur'
» Li maial'
torna sopraGLI ATTREZZI
» Lu paiaruol'
» La pertecara
» La taiafien
» La forca
» Lu pir'
» La ronca
» La zappa
» Lu carr'
» L'accettarella
» Lu turtur'
torna sopraGLI EPITETI
» Nu strampalat'
» Nu berbaccio
» Nu birbon
» Nu scansò
» Nu pasteccion
» Nu mpeccion
» Nu lazzaron
» Nu spaccon
» Nu mpapit'
torna sopraGLI UTENSILI DI CUCINA
» La parnanza
» La conca
» La manira
» La callara
» La seggia
» Lu setacc'
» Lu vaccil'
» Lu cuttur'
» Li ciancott'
» Lu cuppin'
torna sopraI NEMICI IN CASA
» Li pugg'
» Li ciamban'
» Li mosch'
» Li piducchije
» Li surg'
» Li papun'
torna sopraIN CAMERA DA LETTO
» Li chiuv' 'mpaccia lu mur'
» Lu scalla litt'
» Lu bauije
» La cascia
» Lu vaccil'
torna sopraIN CAMPAGNA
» Li ripe
» La rola
» La resta
» Li rose
» La cavata
» Lu scassat'
» Li scannill'
torna sopraIN CANTINA
» La mittella
» La pezza de zolf'
» La vrignala
torna sopraLE COLTURE SEMINATIVE
» Li cice
» L'orz'
» Li pummador
» Li fasciul'
» Li carciof'
» L'ansalata
» La ierva meteca
» La fava
torna sopraLE DISGRAZIE
» La rannela
» La gelata
torna sopraLE IMPRECAZIONI
» Puzza avè nu 'nzuld'
» Puzza cacà li chiuv
» Puzza fa la vermenara
» Puzza scì e nen puzza arndrà
» Te puzza scapecullà
» Puzza fa li vandijol'
» Puzza fa la vava gialla
torna sopraNELLA STALLA
» La capezza
» Lu jov
» La brusca
» La nanara
» La stria
torna sopraSULL'AIA
» Lu mucchije
» La vlatta
» La sgrella
» Lu paiare
» La fratta
torna sopra